În fiecare an, pe 14 octombrie, creștinii ortodocși o prăznuiesc pe Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași, una dintre cele mai iubite și cinstite sfinte din România. Cunoscute ca „Ocrotitoarea Moldovei”, moaștele ei atrag zeci de mii de credincioși din țară și din străinătate, într-un pelerinaj impresionant prin amploare și emoție. Ziua Sfintei Parascheva este o sărbătoare a credinței, a smereniei și a speranței, dar și un moment încărcat de tradiții populare străvechi.
Viața Sfintei Cuvioase Parascheva
Sfânta Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea, în satul Epivata, aproape de Constantinopol (astăzi Turcia). Provenea dintr-o familie creștină înstărită, dar încă din copilărie s-a remarcat prin credință și dorința de a duce o viață curată și smerită.
Legenda spune că, la doar 10 ani, aflând în biserică cuvintele Evangheliei: „Oricine voiește să vină după Mine să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie”, Parascheva și-a dăruit hainele săracilor, gest care a stârnit mirarea și mustrarea părinților ei.
După moartea acestora, tânăra a ales calea monahismului și s-a retras în pustnicie, ducând o viață aspră de rugăciune și post în mănăstirile din Heracleea și Ierusalim. S-a săvârșit la o vârstă tânără, iar trupul ei a fost descoperit neputrezit și izvorând bună mireasmă – semn al sfințeniei.
Moaștele Sfintei Parascheva și drumul lor spre Iași
Trupul Sfintei a fost descoperit în mod miraculos în jurul anului 1235, pe malul Mării Marmara. După numeroase mutări – la Târnovo (Bulgaria), Belgrad, Constantinopol – moaștele au ajuns în România, la Iași, în anul 1641, prin grija domnitorului Vasile Lupu.
Domnitorul le-a adus ca mulțumire pentru ajutorul primit în construirea Bisericii „Sfinții Trei Ierarhi”, unde au fost așezate cu mare cinste. Din acel moment, Sfânta Parascheva a devenit ocrotitoarea Moldovei și a întregii Românii, fiind considerată protectoarea celor bolnavi, săraci sau aflați în necazuri.
De-a lungul istoriei, moaștele au fost ocrotite de nenumărate ori în perioade grele – invazii, incendii sau războaie –, iar credincioșii le-au privit mereu ca pe un izvor de ajutor și speranță.
Tradiții și obiceiuri de Sfânta Parascheva
Ziua de 14 octombrie este însoțită de numeroase tradiții populare, păstrate mai ales în mediul rural.
- Începutul iernii după calendarul popular
Sfânta Parascheva este considerată vestitoarea iernii, iar în tradiția românească se spune că, de la această dată, încep frigurile și trebuie să te pregătești pentru sezonul rece. Țăranii curăță gospodăriile, pun la adăpost animalele și alimentele pentru iarnă.
- Ziua femeilor credincioase
Se spune că femeile care țin post și se roagă de Sfânta Parascheva vor fi protejate de boli și necazuri. În multe zone, gospodinele nu lucrează cu acul sau foarfeca în această zi, pentru a nu „tăia norocul”.
- Se fac rugăciuni pentru sănătate și belșug
Credincioșii aprind lumânări pentru sufletul celor plecați și duc la biserică colaci, vin și bucate de post, pentru a fi binecuvântate. Se crede că, dacă vremea este frumoasă de Sfânta Parascheva, toamna va fi lungă și blândă.
- Superstiții vechi
- Dacă plouă în această zi, urmează o iarnă grea.
- Cine lucrează de Sfânta Parascheva riscă să aibă dureri de cap și necazuri peste an.
- Oamenii nu se tund și nu spală haine, pentru că se spune că Sfânta nu primește rugăciuni de la cei care nu respectă ziua ei.
Cel mai mare pelerinaj din România – Iași, 2025
În fiecare an, în perioada 10–15 octombrie, la Catedrala Mitropolitană din Iași are loc cel mai mare pelerinaj religios din România, care adună sute de mii de credincioși din toate colțurile țării.
Desfășurarea pelerinajului
Racla cu sfintele moaște este scoasă din catedrală și așezată pe un baldachin special amenajat în curtea Mitropoliei. Credincioșii așteaptă uneori zeci de ore la rând, purtând flori, icoane și rugăciuni scrise, pentru a se închina la raclă.
Pe lângă atmosfera de rugăciune și evlavie, pelerinajul este și un moment de solidaritate între oameni – voluntarii oferă ceai, hrană și ajutor celor veniți de departe.
An de an, autoritățile și Mitropolia Moldovei și Bucovinei organizează procesiuni impresionante, concerte de muzică religioasă și momente de reculegere dedicate sfintei.
Simbolul credinței
Pentru mulți, atingerea raclei Sfintei Parascheva este un act de credință și vindecare sufletească. Mărturiile pelerinilor vorbesc despre minuni, alinare și întărire în credință. Chiar și cei care nu reușesc să ajungă la Iași aprind lumânări în biserici, considerând că Sfânta le aude rugăciunile de oriunde.
Sfânta Parascheva – simbolul compasiunii și al speranței
Sfânta Parascheva este cunoscută ca o sfântă blândă, care mijlocește pentru oameni înaintea lui Dumnezeu. Este protectoarea tinerilor, a femeilor, a celor bolnavi și a celor aflați în necazuri.
Chipul ei senin și viața dedicată credinței inspiră smerenie și puterea de a depăși încercările vieții. De aceea, ziua ei nu este doar o sărbătoare religioasă, ci și una a solidarității, a iubirii aproapelui și a încrederii în bine.
Concluzie
Sfânta Cuvioasă Parascheva rămâne un simbol al credinței vii și al puterii spirituale a poporului român. Viața ei smerită, minunile sale și marea cinstire de care se bucură arată cât de profund este legământul dintre oameni și Dumnezeu.
Fie că mergi în pelerinaj la Iași sau aprinzi o lumânare acasă, ziua de 14 octombrie este o invitație la curățenie sufletească, rugăciune și recunoștință – valori care nu se demodează niciodată.
